Category Archives: Grammatica della Lingua Romena

Disciplina della linguistica che definisce le regole e nozioni fondamentali necessarie alla corretta costruzione dei frasi, sintagmi e parole.

Locuzioni relative a diverse unità linguistiche

Published by:

Locuțiuni aparținând diferitelor părți de vorbire

Locuzióne

Locuzióne s. f. [dal lat. locutio -onis, der. di locutus, part. pass. di loqui «parlare»]. – 1. ant. o raro. L’atto, e anche il modo, o la facoltà, di parlare; elocuzione. 2. a. In linguistica, gruppo di parole (che non raggiunge la completezza formale…)

Locuțiune s. f. [din lat. locutio -onis, der. de la locutus, part. trecut. al loqui «a vorbi»]. – 1. anterior sau rar. Actul și, de asemenea, modul, sau facultatea, de a vorbi; oratorie. 2. În lingvistică, grup de cuvinte (care nu atinge completarea formală…)

In alcune lingue, come il rumeno, l’italiano o il francese, esistono locuzioni relative a quasi tutte le parti del lessico.

În unele limbi, precum româna, italiana sau franceza, există locuțiuni pentru aproape toate părțile de vorbire.

Per il rumeno, il numero e l’articolo, dopo solo l’articolo, sono un’eccezione, per alcuni linguisti, dopo solo l’articolo, le posizioni numeriche sono considerate numeri distributivi (due, tre, un quarto, ecc.).

Pentru română fac excepție, după unii lingviști, numeralul și articolul, după alții numai articolul, locuțiunile numerale fiind considerate numerale distributive (câte doi, câte trei, câte un sfert etc.).

Pertanto, ci sono locuzioni:

Există, prin urmare, locuțiuni:

  • Sostantivali: agire con cura

Substantivale: băgare de seamă ;

Ex : Sono stato educato ad agire sempre con cura.

Am fost educat să acționez cu băgare de seamă întotdeauna.

  • Aggettivale: essere all’apice dell’eta;

Adjectivale: în floarea vârstei;

Es: Il nonno ha le storie più forti da quando era al suo apice dell’eta.

Ex: Bunicul are cele mai tari povești de când era în floarea vârstei.

  • Avverbiali: volente o nolente;

Adverbiale: vrând-nevrând;

Ex: Volente o nolente sono andata con mio figlio al circo anche se non mi piace.

Vrând-nevrând m-am dus cu fiul meu la circ chiar dacă nu-mi place.

  • Verbale: lasciar stare, lasciar perdere;

Verbale: a o lăsa moartă;

Es: Gli ho detto di lasciarla stare con le contestazioni perché nessuno lo considerava.

Ex: I-am zis să o lase moartă cu contestațiile pentru că nu-l bagă nimeni în seamă.

  • Prepositiva: davanti a;

Prepoziționale: de față cu;

Es: Non fumo mai davanti a mia madre perché sarebbe sconvolta di scoprirlo.

Ex: De față cu mama nu fumez niciodată pentru că s-ar supăra să afle.

  • Congiunzionali: in cambio, invece;

Conjuncționale: în schimb;

Es: Noi puliamo il cortile di sabato, invece mamma se ne occupa dei fiori.

Ex: Noi facem curat prin curte sambăta, în schimb mama se ocupa de flori.

  • interiettive: “Non hai altro da fare!”; “Questa e’ buona!”; “Ad esempio!”.

Interjecționale: “Ți-ai găsit!”; “Asta-i bună!”; “De exemplu!”.

Es: Da quando intervieni con tali iniziative, non hai altro da fare?

Ex: De când intervii tu cu astfel de inițiative, ți-ai găsit să te aflii în treabă?

A volte ci sono parallelismi strutturali tra le posizioni corrispondenti a diverse parti del discorso.

Există uneori paralelisme de structură între locuțiuni corespunzătoare unor părți de vorbire diferite.

Esempi:

Exemple:

  • tuttavia (avverbiale) – anche se (congiuntivo)

cu toate acestea (locuțiune adverbială) – cu toate că (locuțiune conjuncțională);

Es: Tuttavia, è spesso utile mantenere una certa disciplina.

Ex: Cu toate acestea, este adesea util să se mențină o anumită disciplină.

Es: Ho dimenticato dell’incontro anche se ne sono stato avvisata.

Ex: Am uitat de intâlnire cu toate că am fost anunțată.

  • intorno (avverbiale) – attorno (preposizionale)

în jur (locuțiune adverbială) – în jurul (locuțiune prepozițională);

Es: Intorno ci sono solo alberi alti e ombrosi, lì mi piace passare il tempo quando vado.

Ex: În jur sunt numai copaci inalți si umbroși, acolo îmi place să-mi petrec timpul când merg.

Es: Si crede che gira tutto attorno a lei, non vedo l’ora che cresca!

Ex: Crede că se invârte totul în jurul ei, de-abia aștept să crească!

  • prima di (preposizionale) – poco prima che (congiuntivo)

înainte de (a) (locuțiune prepozițională) – înainte (ca) să (locuțiune conjuncțională).

Es: Sono andato in biblioteca prima di venire da te.

Ex: Am trecut pe la bibliotecă înainte de a veni la tine.

Es: Poco prima che tu arrivassi, mi sono fatta una doccia calda.

Ex: Chiar înainte (ca) să ajungi tu, mi-am făcut un duș fierbinte.

A volte tali parallelismi vengono creati per derivazione: ricordarsi> ricordare; agire con cura, riguardarsi> attenzione e sorvegliante.

Uneori asemenea paralelisme se creează prin derivare: a aduce aminte > aducere aminte; a băga de seamă > băgare de seamă și băgător de seamă.

Fonti / Surse:

http://www.treccani.it/

https://ro.wikipedia.org/

Il comandamento, l’esortazione, la richiesta. L’imperativo

Published by:

Porunca, îndemnul, rugămintea. Imperativul

Conjugarea

La coniugazione

 

Verbul

Il verbo

 

Tu

Afirmativ

Affermativo

Negativ

Negativo

I

a aştepta

aspettare

Aşteaptă!

Aspetta!

Nu aştepta!

Non aspettare!

I(ez)

a traversa

attraversare

Traversează!

Attraversa!

Nu traversa!

Non attraversare!

II

a vedea

vedere, guardare

Vezi!

Guarda!

Nu vedea!

Non guardare!

III

a spune

dire

Spune!

Dimmi!

Nu spune!

Non dire!

IV

a ieşi

uscire

Ieşi!

Esci!

Nu ieşi!

Non uscire!

IV(esc)

a mulţumi

ringraziare 

Mulţumeşte!

Ringrazia!

Nu mulţumi!

Non ringraziare!

IV

a coborî

scendere

Coboară!

Scendi!

Nu coborî!

Non scendere!

 

 

Conjugarea

La coniugazione

 

Verbul

Il verbo

 

Voi

Afirmativ

Affermativo

Negativ

Negativo

I

a aştepta

aspettare

Aşteptaţi!

Aspettate!

Nu aşteptaţi!

Non aspettate!

I(ez)

a traversa

attraversare

Traversaţi!

Attraversate!

Nu traversaţi!

Non attraversate!

II

a vedea

vedere, guardare

Vedeţi!

Guardate!

Nu vedeţi!

Non guardate!

III

a spune

dire

Spuneţi!

Ditemmi!

Nu spuneţi!

Non dite!

IV

a ieşi

uscire

Ieşiţi!

Uscite!

Nu ieşiţi!

Non  uscite!

IV(esc)

a mulţumi

ringraziare 

Mulţumiţi!

Ringraziate!

Nu mulţumiţi!

Non ringraziate!

IV

a coborî

scendere

Coborâţi!

Scendete!

Nu coborâţi!

Non scendete!

Il Sostantivo / Nome e l’aggettivo. Concordanza

Published by:

Substantivul și adjectivul. Acord.

Număr

Gen

  Masculin Feminin
Singular Motanul alb Pisica albă
Plural Motanii albi Pisicile albe
Singular Profesorul amabil Profesoarele amabile
Plural Profesorii amabili Profesoarele amabile

USO

FOLOSINȚA  

GENERE

GEN 

Il nome o sostantivo (deriva dal latino nomen substantivu, cioe parola che serve a indicare una substantia) sono parole che servono a designare le persone, gli oggetti, gli animali, i luoghi, le azioni, i fatti, le idee e i sentimenti.

Substantivele (din latina nomen substantivu, cuvânt care are funcția de a arăta substanța) sunt cuvinte care sunt folosite pentru a desemna persoane, obiecte, animale, locuri, acțiuni, fapte, idei și sentimente. 

Sempre i nomi comuni e propri di sesso maschile- persone e animali – sono di genere maschile, mentre i nomi di sesso femminile sono di genere femminile.  

Întotdeauna sunt masculine substantivele comune și proprii – persoane și animale- de sex masculin și sunt feminine substantivele de gen feminin. 

Es: Maschile:l’uomo, il cavallo, il gatto, il professore;

Ex: Masculin:barbatul, calul, motanul, profesorul;

Es: Femminile:la donna, la cavalla, la gatta, la professoressa;   

Ex: Feminin: femeia, iapa, pisica, profesoara;

Es: Neutro: il sole;

Ex: Neutru: soarele;

Generalmente, i nomi che finiscono in –ul sono di genere maschile.

În general, substantivele care se termină în –ul sunt masculine.

Es: Il quaderno, il motore;

Ex: Caietul, motorul;

Generalmente, i nomi che finiscono in –a sono di genere femminile.

În general, substantivele care se termina în –a sunt de gen feminin.

Es: La finestra, la casa;

Ex: Fereastra, casa;

NUMERO. LA FORMAZIONE DEL PLURALE

NUMAR. FORMAREA PLURALULUI

Per i nomi maschili, al plurale si cambia in –ii finale.

Pentru substantivele masculine, la plural se schimbă în –ii final .

 Es: Sg: il gatto – Pl: i gatti;

Ex: Sg: motanul – Pl: motanii;

Per i nomi femminili,la desinenza dal singolare -a, al plurale si cambina in –ele.

Pentru substantivele feminine, terminația de la singular -a, la plural, se schimbă în – ele.

Es: Sg: la professoressa – Pl: le professoresse;

Ex: Sg: profesoara – Pl: profesoarele;

L’AGGETTIVO

ADJECTIV 

L’aggettivo concorda con il sostantivo che accompagna in genere e numero.

Adjectivele se acordă în gen și număr cu substantivul pe care îl însoțește. 

Es: La gatta bianca – I gatti bianchi, Il libro spesso – I libri spessi, La casa nuova – Le case nuove.

Ex: Pisica albă – Pisicile albe, Cartea groasă – Cărțile groase, Casa nouă – Casele noi.

Dativo e accusativo dei pronomi personali in rumeno

Published by:

L’accusativo dei pronomi personali

Acuzativul pronumelor personale

Forma debole, Forma forte

Forma neaccentuată, Forma accentuată

mi = mă vi = vă
me = mine voi = voi
ti = te li = îi
te = tine   loro (stesse) = ele
io = îl loro (stessi) = ei 
lui (stesso) = el le = le
lei (stessa) = la ea = o noi = noi
lei (stessa) = ea  

Non mi riguarda!

Nu mă privește!

Dativo e accusativo dei pronomi personali

Chiamano a me!

Pe mine mă strigă!

Ti saluta la nonna!

Te salută bunica!

Solo a te sta guardando quella ragazza!

Doar pe tine te privește acea fată!

Lo amo come un fratello.

Îl iubesc ca pe un frate.

Non le piaceva parlare di se stesso.

Nu-i plăcea să vorbească de el însuși.

Portala con te!

Adu-o cu tine!

Lei stessa se lo imponeva di non rispondere.

Ea însăși își impunea sa nu răspundă.

A noi ci piace andare in bici.

Nouă ne place mersul pe bicicletă.

Noi ce la caviamo con il nuovo software.

Noi ne descurcăm cu noul software.

Vi ringraziamo per il regalo!

Vă mulțumim pentru cadou!

Voi venite dietro a noi!

Voi veniți după noi!

Li sto vedendo arrivare!

Îi văd venind!

Sono molto esigenti con loro stessi.

Sunt foarte exigenți cu ei înșiși.

Dammele anche a me queste!

Dă-mi-le și mie pe acestea!

Loro stesse si caricavo di bagagli pesanti.

Ele insăși se incărcau cu bagaje grele.

Il dativo dei pronomi personali

Dativul pronumelor personale

Forma debole, Forma forte

Forma neaccentuata, Forma accentuata

mi = îmi ti = îți
gli = îi le = îi 
ci = ne vi= vă
gli, loro = le  

Mi piace il gelato!

Îmi place înghețata!

Ti ricordi quando venivamo qui?

Îți aduci aminte când veneam aici?

Gli dici a papa che passo piu tardi?

Îi spui tatei că trec mai târziu?

Le cercai ma in vano!

Îi căutasem dar în zadar!

Noi ci piacciamo molto!

Noi ne placem mult!

Vi ringrazio!

Vă mulțumesc!

Gli facciamo (a loro) questo favore.

Le facem această favoare.