Dialog, la vârsta de aproape trei ani între fiica și tata, în limba română

Andrei: Ce animăluțe îți plac ție?

Eliza: Ham Ham!

A: De ce?

E: Fac cușcă.

A: Vrei să îi faci cușcă?

E: Aham să fac cușca mare.

E: Ție ce place?

A: Câinii, păsările, elefantul și iepurele deși nu l-am mai văzut de când am intrat ultima oară în magazie.

A: Ce este ăla?

E: Un creion.

A: Mie îmi place să scriu.

E: Și mie îmi place tot să scriu.

A: Așezi scaunul? Îl tragi aproape?

E: Da.

A: Ai adus felicitări muzicale?

E: Da. Tati ce faci?

A: Scriu ceia ce vorbim noi.

E : Haide să facem schimb!

A: Întreabă-mă tu ceva.

E: Ce vrei tu?

A: Vreau să scriu dialogul asta frumos pe site.

E: Haide să facem schimb eu asta și tu asta (schimb de creion cu pix).

A: Da dar ai grijă cum îl folosești.


Așa o înțeleg eu ca tată, ea nu pronunță ș nici r însă eu așa o înțeleg. 🙂