Crăciunul în alb și negru
Davanti a una tazza di tè, accanto alla stufa calda, ho chiesto a papà e a nonna di condividere con me i loro ricordi di quando erano bambini e di come aspettassero con entusiasmo le feste invernali e soprattutto il Natale.
La o cană de ceai, lângă soba caldă, i-am rugat pe Tata și pe Bunica să-mi împărtășească din amintirile lor de când erau copii și cu cât entuziasm așteptau sărbătorile și mai ales Crăciunul.
EU: Nonna mi racconti di com’era il Natale quando eri bambina?
EU: Bunico îmi povestești cum era Crăciunul pe vremea când erai copil?
BUNICA: Era bellissimo, c’era così tanta neve che riuscivo a scavare e creare un tunnel. Ricordo con affetto di quando sedevo con i miei fratelli alla finestra e guardavamo papà tagliare il maiale o correre fuori con la neve a piedi nudi.
BUNICA: Era frumos, era așa de multă zăpadă că reușeam să fac tunel prin ea. Îmi aduc aminte cu drag cum stăteam cu frățiorii mei la geam și ne uitam la tata cum tăia porcul sau când făceam ture prin zăpadă desculți.
Mia madre stava preparando le torte, il pane e dei piccoli riccioli rotondi nel forno a legna . Alla vigilia di Natale andavo con il canto, avevo un grande gruppo. Stavamo fuggendo e competendo con gli altri gruppi di bambini per arrivare i primi sotto le finestre delle case e iniziare a cantare. Ricevevamo noci, mele e piccoli riccioli di pane. Una volta un cane mi ha morso, tutt’ora mi sento come si e’ inflito le sue zanne nella mia gamba. Nel giorno di Natale era molto bello, andavo con il gruppo con la Stella annuncciando la nascita di Gesu poi sotto l’albero trovavamo mele, biscotti, tanto quanto accontentarci che Babbo Natale non ci abbia dimenticato. Ci riunivammo tutti atorno alla stufa a legna, io preferivo la parte dietro dove facceva piu caldo. Sempre li ci nascondevamo anche quando veniva il Prete a buttarci addosso l’acqua santa. Ci sedevamo intorno al tavolo, era caldo in casa, tanta neve fuori … Era molto bello, non vedevo l’ora che arrivasse il Natale.
Mama pregătea plăcintă și colaci la vatra. În Ajunul Crăciunului mergeam cu colinda, aveam grup mare. Fugeam și ne luam la întrecere cu celelalte grupuri de colindători să ajungem mai înainte sub ferestrele oamenilor cu cântatul. Primeam nuci, mere și colaci. Odată m-a mușcat un câine de picior, și acum simt cum își înfipsese colții în piciorul meu. În ziua de Crăciun era foarte frumos, mergeam tot cu grupul cu Steaua, sub brăduț găseam mere, biscuiți, atât cât să ne bucure și pe noi Moșu’. Ne adunam toți la sobă, după “cotruță” la căldurică. Tot acolo ne ascundeam și când venea Popa să ne stropească. Ne așezam “împrejurul” mesei, cald în casă, zăpadă afară…Era foarte frumos, de abia așteptam să vină Crăciunul.
Da ragazza, non appena iniziai ad andare al ballo di Natale, ricordo che c’era l’abitudine di dare una bella coronna di pane al ragazzo che t’invitava a ballare. Mia sorella mi aveva rubato la mia e l’ha egalato al suo ragazzo, poi al mio non avevo piu nulla da darle, ma ballammo comunque.
Când eram și eu mărișoară cât să încep să merg la Balul de Crăciun, îmi aduc aminte că se obișnuia să dai un colac frumos la băiatul care te invita la “jioc”. Sora-mea mi-a furat colacul și l-a dat la “gagiul” ei, iar eu la al meu n-am mai avut ce să-i dau, dar dansasem oricum.
Bellissimi ricordi! C’erano altri tempi!
Amintiri frumoase! Erau alte vremuri!
EU: Dimmi qualcosa, papà! Com’era il Natale quando eri un bambino?
EU: Povestește și tu ceva Tată! Cum era de Crăciun când erai copil?
PAPA: I miei genitori mi mandavano a riportare la legna dal bosco perché dovevamo fare il fuoco per il forno, ma io correvo con la slitta in collina. Tornavo a casa con i piedi bagnati e mia madre mi nascondeva le scarpe. Mi diceva di stare calmo e di essere paziente finche si asciugassero perche la sera dovevo andare in giro per il paese con il canto natalizio. Ricordo con affetto di quando stavo seduto sulla veranda accanto alla stufa e sentivo arrivare dalla collina il canto natalizio “Alzatevi, alzatevi grandi governatori!” Non vedevo l’ora che arrivasse il Natale!
TATA: Mă trimiteau părinții după lemne în pădure că trebuia să facem focul la cuptor dar eu mai fugeam la săniuș. Veneam acasă tot ud la picioare și mama îmi ascundea papucii. Îmi spunea să stau cuminte și să am răbdare să se usuce că seara urma să merg prin sat cu colinda. Îmi aduc aminte cum stăteam pe prispă și auzeam din deal colinda “Sculați, Sculați boieri mari!”. Așteptăm cu drag să vină sărbătorile!
La nostalgia dei tempi passati è rimasta nell’anima, era molto bello!
A rămas în suflet nostalgia vremurilor trecute, era foarte frumos!
È indescrivibile con quanto piacere ascolto le loro storie: quanti eventi divertenti ma anche quanta forza avevano per sopportare le condizioni difficili di quei tempi.
Este de nedescris cu câtă plăcere ascult poveștile lor, câte întâmplări hazlii dar și cu câtă putere îndurau condițiile grele de atunci.
I vostri nonni e genitori che storie hanno da dirvi?
Bunicii și părintii voștri ce povesti au?
