ÎN ROMÂNIA, BUNĂTĂŢURILE VIN DE LA SATE.
Le sagre paesane sono sante, ogni chiesa ha un Santo Patrono che festeggia ed onora ogni anno.
Hramurile la sate sunt sfinte, fiecare biserica are câte un hram care îl poartă și îl cinstește în fiecare an.
La gente si inizia a preparare una settimana, due prima.
Oamenii se pregătesc cu o săptămâna, două înainte.
Rinfrescano le stanze, puliscono le finestre e prima della festa preparano le pietanze e aspettano gli ospiti: figli, fratelli, nipoti.
Împrospătează camerele, șterg geamurile, iar înainte de sărbătoare pregătesc mâncarea și așteaptă musafirii: copii, frați, nepoți.
COSA MANGIANO I RUMENI?
CE MĂNÂNCĂ ROMÂNII?
Per la sagra si riuniscono tutti.
La hram se adună toți.
Alle sagre si cucina il pollo ruspante, il pane fatto in casa e i “cozonac”(panettone) vengono cotti utilizzando il carburante “hripca” (le code risultanti dalla pulizia della vigna) e il pane intrecciato, che vengono offerte agli ospiti della sagra con una candela accesa in memoria dei defunti.
La hramuri se taie păsări și se coc pâine de casă și cozonacii folosind drept combustibil hripca (cozile rezultate de la curățatul viei) și colaci împletiți care se dau de pomană hramarilor cu o lumânare de sufletul răposaților.
Nelle aree di collina e montagne, boschi, frutteti e grandi vigneti la cucina significa innanzitutto diversità e delicatezza, qualità prese in prestito da cucine straniere.
În zonele de dealuri și de munți, păduri, livezi și podgorii uriașe bucătăria înseamnă mai întâi de toate diversitate și delicatețe, calități împrumutate de la bucătăriile străine.
Questo è il motivo per cui, insieme a brodi di carne o di verdure, innacerbite con verdure (piselli, aguridi) di verdure semplici e piatti di carne macinata, troviamo budini grattugiati con verdure, funghi aggiunti per il sapore nella composizione di alcune preparazioni, dolci di pasta fine, ecc.
Așa se face că alături de ciorbele cu carne sau cele de legume, acrite cu verzituri (mazăre, aguridă) de preparate simple din legume și mâncăruri de carne toccata, descoperim budinci gratinate, din legume, ciuperci, adăugate pentru aromă în compoziția unor preparate, dulciuri din aluaturi fine etc.
Vi è anche un’influenza orientale attraverso la “musacca*”(piatto simile alla lasagna solo che vengono usate le fette di patata per la stratificazione), il “pilaf*”(piatto di riso), ”ciulama*”(e’ preparato con la carne , specialmente pollame, o funghi in besciamella; la salsa è composta da farina con cipolle fritte in grasso) e altri piatti che sono stati adattati allo stile autoctono della gastronomia mediterranea.
Se observă de asemenea influență oriental prin musaca, pilafuri, ciulama și altele care au fost adaptate stilului autohton din gastronomia mediterana.
L’influenza europea può essere trovata nella cucina rumena come segue: l’Impero Austriaco influenza la cucina della Transilvania e del Banat, la Russia la cucina della Moldavia, Francia, Bulgaria e Grecia la cucina della Muntenia e Turchia la cucina di Dobrogea.
Influență Europeană se mai regăsește în planul bucătăriei românești astfel: imperiul Austriac influențează bucătăria din Transilvania și Banat, Rusia bucătăria din Moldova, Franța, Bulgaria și Grecia bucătăria din Muntenia iar Turcia bucătăria Dobrogeană.
Per quanto riguarda la cucina moldava, va notato che i piatti più amati tra i primi sono i brodi, in particolare quelli innacerbati a base di “borș*” (è un ingrediente liquido usato nella cucina rumena e moldava per preparare la tradizionale zuppa acida).
În ceea ce privește bucătăria moldovenească, trebuie remarcat faptul că cele mai îndrăgite preparate de felul întâi sunt ciorbele în special cele acrite cu borș.
Ci sono anche zuppe di pollame o di manzo, con noodles fatti in casa, gnocchi e zuppe crème, come la crème di funghi o la crème di verdure.
Se mai găsesc supe de pasăre sau văcuță, cu tăieței de casă, găluște de gris și supe crème, precum crema de ciuperci sau crema de legume.
Per la preparazione dei brodi, si usa spesso carne di pollame o di manzo.
Pentru prepararea ciorbelor se folosește cel mai adesea carnea de pasăre sau de văcuță.
La Moldavia è una cucina con antiche tradizioni, è il paese degli “alivenci” (preparazione culinaria a base di farina di mais mescolata con latte acido, uova e il tutto viene cotto nel burro o nella panna), delle torte “poale-n bâu*”(brioche al formaggio), le polpettine e i più famosi brodi.
Moldova este o bucătărie cu tradiții străvechi, este țara alivencilor ( preparat culinar din făînă de porumb amestecată cu lapte acru, ouă și copt în cuptor cu unt sau cu smântână) a plăcintelor “poale-n brâu”, a parjoalelor și a celor mai faimoase borșuri.
I brodi sono cotti con “potroace”(brodo con alcune parti del pollame) al gusto di levistico, involtini di carne e riso della Moldavia e alcune polpettine da farti leccare le dita.
Ciorbele sunt gătite cu “potroace*” aromate cu leuștean, “sarmale*” moldovenești și niște parjoale de te lingi pe degete.
In Ardeal possiamo apprezzare la zuppa di gulasch (è una zuppa di carne e verdure solitamente condita con paprika e altre spezie), il paprikas (piatto tradizionale ungherese con pollo arrostito in cipolla, pomodoro burro a molta paprika), i brodi d’insalata con grasso di maiale, uova e costolette, zuppa di fagioli con dragoncello.
În Ardeal sunt appreciate supele “gulaș*”, “papricasul”, ciorble de salată cu jumări, ou și costiță, ciorbă de fasole cu tarhon.
Come in Germania, anche qui si usa preparare il pane con farina di grano e patate.
La fel ca în Germania, și aici se obișnuiește făcutul pâinii din grâu și cartofi.
Chiunque non avesse tagliato un’enorme fetta di pane con la “brișca” (un coltellino) e metterci sopra la pancetta, cipolle e formaggio salato, non capisce cosa intendesse la gente della Transilvania per “guadagnarsi il pane”.
Cine n-a tăiat cu brișca (cuțit mic) o felie uriașă de pâine pe lângă slănină, ceapă și brânză sărată, acela n-a înțeles ce vrea să spună ardeleanul prin expresia “să câștigi o pâine”.
Il cibo della Transilvania è concepito per farti lavorare bene.
Hrană celor din Transilvania este concepută pentru a munci bine.
In Bukovina si mangia la polenta fredda con la povandla (marmellata di prugne), polenta con fragoline e panna, trota bollita in panna, mangiato sempre con la polenta, spezzatino di funghi con panna, delizie trovate insieme a quelle della cacciagione, salsiccia d’orso, coscia di capriolo con mirtilli (così mangiava l’esercito austriaco, i suoi primi ufficiali), gallo di montagna, coniglio con panna e cipolla.
În Bucovina se consumă mămăligă rece cu povandla (magiun de prune), mămăligă cu fragi și smântână, păstrăvi fiert în smântână mâncat tot cu mămăligă, tocăniță de ciuperci cu smântână, delicii regăsite alături de cele ale vânătului, cârnați de urs, pulpă de căprioară cu affine (așa mânca armata austriacă, prim ofițerii săi), cocoș de munte pe jar, iepure cu smântână și ceapă.
Nella cucina della Dobrogea il pesce occupa un posto di prestigio.
În bucătăria Dobrogeană peștele ocupă un loc de prestigiu.
Il 17 marzo nel Delta del Danubio, si celebra la Giornata del pesce, la festa delle ricchezze dell’acqua, un’occasione con cui si “disincanta” un pesciolino oblata vivo, che i pescatori mangiano crudo, si crede, per farli acquistare forze nuove e avere fortuna nella pesca. Il mercato del pesce nel Delta è, di gran lunga, il cibo più complesso della regione.
Pe 17 martie în Delta se sărbătorește Ziua Peștelui, sărbătoarea bogățiilor apei, ocazie cu care se “descanta” un oblate viu (peste mic) pe care îl mănâncă pescarii, așa cred, că să prindă puteri si sa aibă noroc la pescuit. Borșul de peste din Delta e, de departe, cea mai complexă mâncare a regiunii.
Il cibo non può essere preparato senza carassio, ido, breme, luccio, scardola, carpa, carassius, perca e a questa grande ricchezza di pesci si aggiunge anche lo storione e il pesce siluro per il grasso.
Mâncarea nu se poate face fără caracudă, văduvită, plătica, știucă, roșioară, crap, caraș și biban, la bogăție mare de pește merge și morun și somn pentru grăsime.
L’acqua viene prelevata dal Danubio, senza problemi, perché bolle bene.
Apă se ia din Dunăre, fără grijă, că fierbe bine.
Per prima cosa si mettono le verdure a fette: pomodori, peperoni, pepperoncino, carote, cipolle, aglio, sedano, tutto tagliato molto piccolo oppure in pezzi grandi.
Întâi se pun legumele felurite: roșii, ardei, gogoșari, morcovi, ceapă, usturoi, țelină, totul tăiat foarte mărunt, fie mare.
I pezzi di pesce si aggiungono grandi, dopo che la zuppa inizia a bollire e le verdure non sono del tutto cotte.
Bucățile de peste se pun mari, după ce ciorba a dat în clocot și legumele nu s-au fiert de tot.
Si innacerbisce con borsch o aceto. Vasi con salsa d’aglio e polenta bollente accompagnano la zuppa.
Se acrește cu borș sau cu oțet. Vase cu mujdei de usturoi și mămăligă fierbinte însoțesc ciorbă.
La salsa d’aglio si prepara nel modo peschereccio: l’aglio tritato molto bene si mescola poi con un po’ di brodo di pesce, cipolla rossa e aceto, un po’ di maionese da cui viene fuori una salsa non troppo piccante.
Mujdeiul se face special pescareste: chisatura de usturoi amestecată cu supă de peste, ceapă roșie și oțet, un pic de maioneză din care iese o pastă nu prea iute.
In Maramureș si usa molto nella cucina lo strutto di maiale, come in Ardeal, a volte lo strutto viene sostituito con la panna affumicata o con le costolette tritate molto bene e poi fuse.
În Maramureș se gătește cu multă untură de porc, ca și în Ardeal, uneori untura fiind înlocuită cu smântână afumată sau costiță tăiată mărunt și topită.
Onnipresente è il formaggio, consumato semplicemente o in combinazione.
Omniprezentă e brânză, consumată simplu sau în combinații.
Inmancabili dalle tavole della gente di Maramureş sono anche la grappa bollita col miele d’api oppure la grappa di prugna.
Nelipsite de pe mesele maramureșenilor sunt și țuică fiartă cu miere de albine sau “horincă” de prune.
Un piatto molto gustoso e facile da preparare tipico del paese di Maramureș sono la polenta con formaggio e i ciccioli, preparati a strati e serviti caldi, preferibilmente con cipolle verdi e ovviamente annaffiati con una poltiglia (quando si prepara con la farina di grano una miscela densa per le salse ecc.) e servito con la panna.
Un fel de mâncare specific țării Maramureșului foarte gustoase și ușor de preparat este mămăliga cu cu brânză și jumări, pregătită în straturi și care se servește fierbinte, de preferat cu ceapă verde și bineînțeles udată cu un rântaș ( când faci din făină de grâu și amesteci bine sa îngroși mâncarea pentru sosuri etc) și drese cu smântână.
