Category Archives: Notizie e articoli informativi

Argomenti affrontati recenti sul tema degli articoli, proposte e suggerimenti da parte dei membri.

Frasi usuali in rumeno

Published by:

ti amo in rumeno

Propoziții uzuale în limba română

Nella lingua rumena come nella lingua italiana, troviamo spesso frasi comuni come “Cosa fai?” o “Ti amo”.

În limba română la fel ca și în limba italiană întâlnim adeseori propoziții uzuale cum ar fi “Ce faci?” sau ” Te iubesc”.

Il verbo “fare” è molto comune e può essere appreso facilmente.

Verbul “a face” este unul des întâlnit și se poate învață ușor .

“Cosa stai facendo” viene utilizzato per chiedere brevemente qual è l’azione intrapresa dal partner di discussione in quel momento.

“Ce faci” se utilizează pentru a întreba succint care este acțiunea săvârșită de partenerul de discuție în acel moment.

“Ti amo” è il modo più semplice e profondo per esprimere l’amore verso il tuo partner.

“Te iubesc” este cea mai simplă și mai profundă formă de a exprima dragostea față de partener.

“Buon Compleanno” è usato per augurare ai festeggiati tutto il bene.

“La multi ani” se utilizează pentru a ura sărbătoriților vorbe de bine.

“Io sono” è la frase usata per presentarti all’indicativo presente.

“Eu sunt” este propoziția utilizată pentru a te prezenta la prezent.

In questo caso “Io” è il soggetto e “sono” il predicato.

În acest caz “Eu” este subiect iar ” sunt ” este predicatul.

Per aprire una conversazione si usa anche “Ciao”.

Pentru a deschide o conversație se mai folosește și “Te salut”.

Per chiedere lo stato del partner di discussione viene utilizzato “Come stai?”

Pentru a întreba starea în care se află partenerul de discuție se

utilizează “Cum ești?”.

“Stai” in questo caso è il predicato e la sua forma all’infinito del verbo essere.

“Ești” în acest caz este predicat iar forma sa la infinitiv este a fi.

Per individuare un oggetto o una persona in particolare, si usa “Dove si trova”.

Pentru a localiza un anumit obiect sau persoana se folosește “Unde este?”.

E chiedere a che ora o in che giorno verrà utilizzato “Quando sarà?”

Iar pentru a întreba la ce ora sau în ce zi se folosește “Când va fi?”.

Come potete notare, queste frasi sono abbastanza semplici e facili da imparare, speriamo.

După cum observați aceste propoziții sunt destul de simple și ușor de învățat sperăm noi.

Se avete domande o qualcosa da aggiungere, lasciate un commento su questo articolo e vi risponderemo al più presto.

Dacă aveți nelămuriri sau completări lăsați un comentariu la acest articol și vă vom răspunde cât se poate de repede.

Al Mercato – Dialogi in rumeno

Published by:

La Piață – Dialoguri în română

DAL MACELLAIO

LA MĂCELĂRIE

La bistecca – Friptură;

Il manzo – Carne de vită;

Il lesso – Fiert;

La costoletta – Cotlet;

Il filetto – File;

Il piedino di vitello – Piciorul de vițel;

Il maiale – Porc;

Il vitello – Vițel;

La testina di vitello – Cap de vițel;

La coscia di agnello – Picior de miel;

La coscia di montone – Coapsă de berbec;

Gli involtini / rotoli – Rulade;

La carne bianca – Carne albă;

La carne rossa – Carne roșie;

Il cervello – Creier;

Le costate – Coaste;

Il polmone – Plămân;

Signora: – Ciao, vorrei un bel pezzo di tagliata di manzo e un filetto per la bistecca.

Doamna: – Bună ziua, aș dori o bucată frumoasă de antricot, și un file pentru friptură.

Il Macellaio: – Ecco la tagliata di manzo, è molto tenera.

Măcelarul: – Poftim antricotul, este foarte fraged.

Signora: – Grazie, è perfetta. Per domani, La prego di prepararmi 8 involtini di vitello. Che non siano troppo grosse e il ripieno lo voglio aromatico.

Doamna: – Mulțumesc, este perfect. Pentru mâine vă rog să-mi pregătiți 8 rulade de vițel. Să nu fie prea groase iar umplutura să fie cât mai aromată.

Il Macellaio: – Sarà fatto. Quando desidera che gliele consegni?

Măcelarul:- Se va face. Când doriți să vi le livrez?

Signora: – Prima delle 10.00. Per favore, aggiunga una gamba di vitello, lo preparero in gelatina; per favore mi dia anche un po di polmone per il gatto. Per sabato mi metta da parte una coscia di agnello entro i 3 kg. Lei sa quanto tempo tenerlo al forno e a che fuoco per cucinarlo bene?

Doamna: – Înainte de ora 10.00. Adăugați vă rog și un picior de vițel, voi face niște răcituri din el; dați-mi vă rog și putin plămân pentru pisică. Pentru sâmbăta să-mi puneți deoparte un picior de miel până în 3 kg. Știți cât să-l las la cuptor și la ce foc ca să fie gătit bine?

Il Macellaio: – Dovrebbe essere lasciato per circa un’ora buona, a fuoco medio. Le dia un’occhiata e quando vede che è uniformemente brunito, allora sarà pronto!

Măcelarul: – Ar trebui lăsat cam o ora buna, la flacără medie. Controlați-l și când vedeți că se rumenește uniform atunci va fi gata!

Signora: – Molto bene, grazie. Arrivederci signore!

Doamna: – Foarte bine, va mulțumesc. La revedere domnule!

AL NEGOZIO DI LATTICINI

LA MAGAZINUL DE LACTATE

Il burro – Unt;Il cacao solubile – Cacao solubila; 

La cioccolata – Ciocolata;

Il formaggioBrânza;

Il latte pastorizzato – Lapte pasteurizat;Le uova della giornata – Ouăle zilei; 

Zuccherato – Zaharat;

Signora: – Buongiorno, avete le uova fresche di oggi?

Doamna: – Bună ziua, aveți ouă proaspete de astăzi?

La commessa: – Buongiorno Signora, si, sono molto fresche, puo cucinarle tranquillamente anche per i bambini.

Vânzătoarea:- Bună ziua, da doamna, sunt foarte proaspete, le puteți găti și pentru copii.

Signora: – Per favore, mi dia 6 uova, mezzo kg di burro pastorizzato, 500 g di formaggio e una bottiglia di latte fresco. Ha del cacao solubile zuccherato?

Doamna: – Vă rog să-mi dați 6 ouă, jumătate de kg de unt pasteurizat, 500 g de brânză și o sticlă de lapte proaspăt. Aveți cacao solubilă cu zahăr?

La commessa: – Ne abbiamo, viene dalla Svizzera e dalla Francia, con o senza zucchero.

Vânzătoarea:-Avem, este adusă din Elveția și Franța, cu zahăr sau fără.

Signora: – Per favore, mi dia una scatola grande di quella zuccherata e una più piccola senza zucchero. Vedo che ha anche del cioccolato per la colazione. Aggiunga due scatoline.

Doamna: – Dați-mi vă rog o cutie mare din cea cu zahăr și o cutie mai mică din cea fără zahăr. Văd că aveți și ciocolată pentru micul-dejun. Adăugați două cutii.

DAL FRUTTIVENDOLO

LA APROZAR

La lattuga – Salată verde;La cicoria – Cicoare; 

Il pompelmo – Grapefruit;

Il cetriolo – Castravete;

La macedonia di frutta – Salata de fructe;

Sugoso – Suculent;Consegnare – A livra; 

Essere a giusta maturazione – A fi la maturitatea potrivită;

Fare una ordinazione – A efectua o comandă;

Signora: – Buongiorno, vorrei effettuare un ordine. Me lo puo consegnare questo pomeriggio?

Doamna: – Bună ziua, vreau să fac o comandă. Puteți să mi-o livrați în această după-amiază?

La commessa: – Certamente, signora, La sto ascoltando!

Vânzătoarea: – Bineînțeles doamnă, vă ascult!

Signora: – Vorrei: un kg di carote, mezzo kg di rape, un mazzo di porri, un kg di pomodori, un kg di fagiolini. Vedo che i piselli sono un po ‘grandi. Che insalata ha?

Doamna: – Aș dori: un kg de morcov, o jumătate de kg de napi, o legătura de praz, un kg de roșii, un kg de fasole verde. Văd că mazărea este cam mare. Ce salată aveți?

La commessa: – Cicoria e insalata verde.

Vânzătoarea: – Andiva și salată verde.

Signora: – Non hai affatto della romana?

Doamna: – Nu aveți deloc romana?

La commessa: – No, ma l’insalata è più bianca ed e buonissima. Abbiamo anche cicoria fresca.

Vânzătoarea: – Nu, dar salata este mai albă și foarte bună. Avem de asemenea și cicoare proaspătă.

Signora: – Mi metta un’insalata verde, un cetriolo e mezzo kg di peperoni. Le pesche sono mature?

Doamna: – Puneți-mi o salată verde, un castravete și jumătate de kg de ardei. Piersicile sunt coapte?

La commessa: – Si, sono mature Abbiamo anche pere Williams e fragole. Se vuole, posso offrirle un vero grappolo d’uva di Moscato.

Vânzătoarea: -Da, sunt mature. Mai avem pere Williams și căpșuni. Dacă doriți vă pot oferi un adevărat strugure de Muscat.

Signora: – Per un’insalata di frutta sarebbe perfetto. Quindi aggiunga mezzo kg di uva, due pere, due banane e un kg di noci.

Doamna: – Pentru o salată de fructe ar fi perfect. Adăugați atunci și jumătate de kg de struguri, două pere, două banane și un kg de nuci.

La commessa: – Non abbiamo noci, solo arachidi fresche.

Vânzătoarea: -Nu avem nuci, doar alune proaspete.

Signora: – Sostituirò quindi le noci con le arachidi. Ah! Mandami anche un kg di limoni, ma che siano più piccole perché sono più succose e due pompelmi. La prego di consegnarmi il mio ordine entro le 17:00, grazie!

Doamna: – Voi înlocui atunci nucile cu alunele. Ah! Trimiteți-mi și un kg de lămâi, dar să fie mai mici pentru ca sunt mai suculente și doi grapefruit. Va rog sa-mi livrați comanda pana în ora 17.00, Mulțumesc!

La commessa: – Ho capito Signora!

Vânzătoarea: – Am înțeles Doamna!

Il Natale in Romania e la festa di San Sivestro

Published by:

Crăciunul în România și sărbătoarea Sfântului Vasile

Parleremo di Capodanno, tradizioni, abeti, Babbo Natale, champagne, in breve di tutto ciò che incanta i rumeni verso la fine dell’anno.

Vom vorbi despre Revelion, tradiții, brazi, Moș Crăciun, șampanie, pe scurt despre tot ce îi încânta pe români în jurul sărbătorilor de sfârșit de an.

Tutti celebrano il Natale il 25 dicembre, ma è più un periodo che inizia esattamente un mese prima: per i cristiani inizia con il fioretto prima di natale, trascorso in umiltà e fede, e in cui carne, uova e latticini non vengono consumati.

Toată lumea sărbătorește Crăciunul pe 25 decembrie dar este vorba mai mult despre o perioadă care începe mai exact cam cu o lună înainte: pentru creștini se începe cu postul de Crăciun, timp petrecut în smerenie și credință și în care nu se mănâncă carne, ouă și lactate.

Nelle città e nei negozi viene adornato con luci colorate e gli abeti vengono caricati di palloncini di vetro e vari ornamenti.

Orașele și magazinele sunt împodobite cu lumini colorate, iar brazii sunt încărcați de globuri de sticlă și alte podoabe.

E cosi che si entra nello spirito di Natale!

Astfel, se intră în spiritul Crăciunului!

Tradizioni e superstizioni legate alle feste invernali

Tradițiile și superstițiile legate de sărbătorile de iarnă.

Si inizia tutto dalla festa di Sant’Andrea il 30 novembre, quando le porte e le finestre vengono strofinate con l’aglio per allontanare gli spiriti maligni e impedire loro di entrare in casa, o quando si mette dentro l’acqua a germogliare un po’ di grano per prevedere il raccolto successivo

Se începe totul cu sărbătoarea Sfântului Andrei de pe 30 noiembrie, când se freacă ușile și ferestrele cu usturoi pentru a alunga spiritele rele și a le împiedica să intre în casă, sau când se pune la încolțit putin grâu ca să prevestească recolta succesivă.

Le ragazze sole mettono sotto il cucino del basilico benedetto, legato con un filo rosso, per sognare il loro predestinato.

Fetele singure mai pun sub perină busuioc sfințit, legat cu un fir roșu pentru a-și visa ursitul.

Andiamo avanti con la festa di San Nicola del 6 dicembre.

Urmează sărbătoarea Sfântului Nicolae pe 6 decembrie.

I bambini preparano gli stivaletti dalla sera prima per i doni che Babbo Nicola porta a coloro che sono stati meritevoli o una “baghetta” per coloro che sono stati cattivi.

Copii își pregătesc ghetuțele de cu seară pentru darurile pe care i le aduce Moșul Nicolae dacă au fost cuminți sau pentru o “nuielușă” dacă au fost obraznici.

Alla vigilia di Natale, il 24 dicembre, gruppi di caroler/cantori di Natale, bambini e adulti, passano di casa in casa, predicendo attraverso il loro canto la nascita di Gesù bambino.

În Ajunul Crăciunului pe 24 decembrie, grupuri de colindători, copii și adulți, umblă din casa în casă, prevestind prin cântul lor Nașterea pruncului Iisus.

I caroler ricevono dolci, frutta e denaro.

Colindătorii primesc dulciuri, fructe și bani.

Il sacerdote va anche lui con la santificazione e il presagio della nascita del Signore in ogni casa.

Preotul și el merge cu sfințirea și prevestirea nașterii Domnului la fiecare casă.

L’abete si adorna nel giorno della Vigilia, simbolo dell “albero del mondo“, e intorno a lui si aprono i doni lasciati da Babbo Natale il giorno seguente.

Bradul se împodobește și el tot în Ajun, simbol al “arborelui lumii”, și tot în jurul lui se deschid cadourile lăsate de Mos Crăciun a doua zi.

Si cucinano tante pietanze, tipiche del periodo: sarmale (involtini di verza o foglie di viti con la carne e riso) , cozonac (panettone), bistecca di carne, zuppa ecc.

Se gătesc bucate, care mai de care: sarmale, cozonac, friptură de carne, ciorbă etc.

Il giorno di Natale, il 25 dicembre, vengono ricevuti i gruppi di bambini che vanno con la “Stella”, il simbolo di colei che ha guidato i 3 maghi dell’Est alla ricerca del piccolo Gesù.

În ziua de Crăciun, pe 25 decembrie, se primesc grupurile de copii care merg cu “Steaua”, simbolul celei ce i-a ghidat pe cei 3 magi de la Răsărit în căutarea micuțului Iisus.

La festa di Anno Nuovo

Sărbătoarea Anului Nou

Il nuovo anno ha un’importanza speciale.

Anul Nou are o importanță deosebită.

Tutto è incentrato sulle cerimonie e i costumi che mirano a terminare il vecchio anno con gratitudine e ad accogliere quello nuovo con nuove energie.

Totul este concentrat pe ceremoniile și obiceiurile ce au scopul de a încheia vechiul an cu recunoștința și de a-l întâmpina pe cel nou cu energii noi.

Alla vigilia del nuovo anno, gruppi di bambini vanno dentro le case delle persone faccendo gli auguri per l’anno nuovo accompagnati dal campanello e per le strade si svolge il gioco delle maschere.

În ajunul anului nou, grupuri de copii merg cu plugușorul din casă în casă iar pe străzi se desfășoară jocul măștilor.

Il gioco delle maschere simboleggia la morte e il rinnovamento della natura ed è destinato a scacciare gli spiriti maligni

Jocul măștilor simbolizează moartea și reînnoirea naturii și este menit să alunge spiritele rele.

Mascherati da orsi, capre, cervi, ecc. , si recitano i testi dell’augurio in rima, essendo distribuiti in ruoli e sono accompagnati dal suono di batteria, danza e canto, tutto è molto suggestivo ed estremamente divertente.

Mascați precum urșii, caprele, cerbii etc. se rostesc versurile urării în rimă, fiind distribuite pe roluri și sunt însoțite de sunetul tobelor, de dans și cântec, totul fiind foarte sugestiv și extrem de distractiv.

Gli orsi fanno le capriole, giocano tra di loro e fingono di attaccare gli spettatori.

Ursii fac tumbe, se iau la trântă sau se prefac că atacă spectatorii.

Esempio di augurio:

“Buonasera, gente

Veniamo con l’orso dalla collina,

Se bene vuoi, e il nostro orso riceverai!

Salta, salta più in alto,

Come l’anno che lo ha portato!

Foglia di quercia verde

Salute, gente! Felice Anno Nuovo! ”

Exemplu de urătură:

“Bună seara, gospodari

Venim cu ursul din deal,

Dacă bine și voiți, Ursul nostru să-l primiți!

Saltă, saltă tot mai sus,

Ca și anul care-i dus!

Foaie verde de stejar

Sănătate, gospodari! La anu și la mulți ani!”

Alla sera tutti si stanno preparando per la Vigilia di capodanno.

Seara toți se pregătesc pentru Revelion.

Si siedono tutti a tavola, poi ne seguono i festeggiamenti, tanto divertimento e si brindano i bicchieri di champagne a mezzanotte.

Se așează toți la masă, apoi urmează petreceri, distracții și se ciocnesc paharele cu șampanie la miezul nopții.

A San Silvestro, il primo giorno dell’anno, i bambini vanno in giro per le case con la sorcovite (sorcova = ramoscello o bastone decorato con fiori di carta), lanciano riso in ogni casa, trasmettendo a tutti gli auguri di buon inizio dell’anno nuovo:

“Vivere

Prosperare

Come i meli

Come i peri

Nel mezzo dell’estate

Come il ricco autunno

Di tutto abbondante “

De Sfântul Vasile, în prima zi din an, copiii umblă cu sorcovitul (sorcova= crenguță sau băț ornată cu flori de hârtie), aruncă cu orez în fiecare casă, transmițând urări de îmbelșugare tuturor:

“Să trăiți

Să înfloriți

Ca merii

Ca perii

În mijlocul verii

Ca toamna cea bogată

De toate-ndestulată”

I costumi dei rumeni, intorno alle feste invernali, sono stati preservati e promossi a causa della necessità di conoscere la propria storia, le usanze che abbiamo mantenuto dai nostri antenati e che devono essere ulteriormente trasmessi.

Obiceiurile, în preajma sărbătorilor de iarnă la români s-au conservat și promovat, din nevoia de a ne cunoaște istoria, datinile pe care le-am păstrat de la strămoșii noștri și care trebuie transmise mai departe.

Notizie riguardanti il Corso di Lingua Romena

Published by:

om de zăpada

Noutăți la “Corso Lingua Romena”

Nell’ultimo periodo l’attività del sito è fortemente influenzata dall’ingresso nel team della nuova editrice: Elena. Quindi possiamo essere orgogliosi di un considerevole volume di nuovi articoli.

În ultima perioadă activitatea site-ului este puternic influențată de intrarea în echipă a noului editor: Elena. Astfel ne putem mândri cu un volum considerabil de articole noi.

Continueremo con un breve riassunto delle notizie che sono state adottate come argomento di discussione:

Vom face în continuare o mică recapitulare a noutăților ce au fost adoptate ca temă de discuție:

La prima categoria è quella dei metodi di apprendimento sia con l’aiuto della musica, o con l’aiuto delle flash card, perché non provare questo nuovi metodi di studio.

Prima categorie este cea a metodelor de învățare fie cu ajutorul muzicii, fie cu ajutorul cartonașelor, de ce nu am încerca această metodă inedită de studiu.

Abbiamo anche alcuni articoli introduttivi come “Ciao in rumeno” oppure “Grazie in rumeno” che spiega ampiamente la parola“grazie”.

Avem și câteva articole introductive cum ar fi “ Ciao in rumeno” și de asemenea “ Grazie in rumeno” ce explică amplu cuvântul mulțumesc.

Un articolo tanto atteso da tanti si chiama “Frasario romeno” e ne contiene una tabella con parole ed espressioni comuni in rumeno e italiano.

Un articol mult așteptat de multe persoane are numele de “Frasario rumeno” și conține un tabel cu cuvinte uzuale și expresii în limba română și italiană.

Ultima, ma non meno importante, e stata toccata la parte grammaticale della lingua rumena scrivendo su pronomi personali, definizioni numeriche, esempi, tipi di numeri e pronuncia dei numeri in rumeno in formato audio.

Am acoperit nu în ultimul rând și partea de gramatică a limbii române scriind despre pronume personale, numerale cu definiție, exemple, tipuri de numerale și pronunția numeralelor în română în format audio.

Spieghiamo chiaramente come ci prepariamo per scrivere un articolo, come scriviamo le frasi in rumeno e come troviamo l’ispirazione per i nostri articoli.

Explicăm clar și modul în care ne pregătim pentru a scrie un articol, modul în care scriem propoziții și fraze în limba română și felul în care găsim inspirație pentru articolele noastre.

Tutto viene scritto allo scopo d insegnare a quante più persone desiderose di imparare il rumeno o l’italiano.

Toate sunt scrise cu scopul de a învăța cât mai multe persoane dornice să învețe limba română sau italiană.

Un’altra notizia positiva è che siamo riusciti a integrare una versione audio per gli articoli più recenti.

O altă știre pozitivă este că am reușit să integrăm o versiune audio pentru majoritatea articolelor recente.

Infine mi congratulo con voi per la vostra pazienza nel leggere questo articolo e vi invito ad ascoltare la versione audio per imparare la pronuncia in rumeno.

Pe final vă felicit că ați avut răbdarea să parcurgeți acest articol și vă invit să ascultați versiunea audio pentru a învăța pronunția în română.

Ricordatevi di dare una valutazione all’articolo, condividerlo e commentare se ne sentite la necessità.

Nu uitați vă rog să dați o notă articolului, să îl distribuiți și să comentați dacă simțiți nevoia.

Per noi questo è essenziale.

Pentru noi asta este esențial.

Notitie riguardi il Corso di lingua Romena

Il Natale in bianco e nero

Published by:

Craciunul în alb și negru

Crăciunul în alb și negru

Davanti a una tazza di tè, accanto alla stufa calda, ho chiesto a papà e a nonna di condividere con me i loro ricordi di quando erano bambini e di come aspettassero con entusiasmo le feste invernali e soprattutto il Natale.

La o cană de ceai, lângă soba caldă, i-am rugat pe Tata și pe Bunica să-mi împărtășească din amintirile lor de când erau copii și cu cât entuziasm așteptau sărbătorile și mai ales Crăciunul.

EU: Nonna mi racconti di com’era il Natale quando eri bambina?

EU: Bunico îmi povestești cum era Crăciunul pe vremea când erai copil?

BUNICA: Era bellissimo, c’era così tanta neve che riuscivo a scavare e creare un tunnel. Ricordo con affetto di quando sedevo con i miei fratelli alla finestra e guardavamo papà tagliare il maiale o correre fuori con la neve a piedi nudi.

BUNICA: Era frumos, era așa de multă zăpadă că reușeam să fac tunel prin ea. Îmi aduc aminte cu drag cum stăteam cu frățiorii mei la geam și ne uitam la tata cum tăia porcul sau când făceam ture prin zăpadă desculți.

Bunica ne vorbește despre Crăciun

Mia madre stava preparando le torte, il pane e dei piccoli riccioli rotondi nel forno a legna . Alla vigilia di Natale andavo con il canto, avevo un grande gruppo. Stavamo fuggendo e competendo con gli altri gruppi di bambini per arrivare i primi sotto le finestre delle case e iniziare a cantare. Ricevevamo noci, mele e piccoli riccioli di pane. Una volta un cane mi ha morso, tutt’ora mi sento come si e’ inflito le sue zanne nella mia gamba. Nel giorno di Natale era molto bello, andavo con il gruppo con la Stella annuncciando la nascita di Gesu poi sotto l’albero trovavamo mele, biscotti, tanto quanto accontentarci che Babbo Natale non ci abbia dimenticato. Ci riunivammo tutti atorno alla stufa a legna, io preferivo la parte dietro dove facceva piu caldo. Sempre li ci nascondevamo anche quando veniva il Prete a buttarci addosso l’acqua santa. Ci sedevamo intorno al tavolo, era caldo in casa, tanta neve fuori … Era molto bello, non vedevo l’ora che arrivasse il Natale.

Mama pregătea plăcintă și colaci la vatra. În Ajunul Crăciunului mergeam cu colinda, aveam grup mare. Fugeam și ne luam la întrecere cu celelalte grupuri de colindători să ajungem mai înainte sub ferestrele oamenilor cu cântatul. Primeam nuci, mere și colaci. Odată m-a mușcat un câine de picior, și acum simt cum își înfipsese colții în piciorul meu. În ziua de Crăciun era foarte frumos, mergeam tot cu grupul cu Steaua, sub brăduț găseam mere, biscuiți, atât cât să ne bucure și pe noi Moșu’. Ne adunam toți la sobă, după “cotruță” la căldurică. Tot acolo ne ascundeam și când venea Popa să ne stropească. Ne așezam “împrejurul” mesei, cald în casă, zăpadă afară…Era foarte frumos, de abia așteptam să vină Crăciunul.

Da ragazza, non appena iniziai ad andare al ballo di Natale, ricordo che c’era l’abitudine di dare una bella coronna di pane al ragazzo che t’invitava a ballare. Mia sorella mi aveva rubato la mia e l’ha egalato al suo ragazzo, poi al mio non avevo piu nulla da darle, ma ballammo comunque.

Când eram și eu mărișoară cât să încep să merg la Balul de Crăciun, îmi aduc aminte că se obișnuia să dai un colac frumos la băiatul care te invita la “jioc”. Sora-mea mi-a furat colacul și l-a dat la “gagiul” ei, iar eu la al meu n-am mai avut ce să-i dau, dar dansasem oricum.

Bellissimi ricordi! C’erano altri tempi!

Amintiri frumoase! Erau alte vremuri!

EU: Dimmi qualcosa, papà! Com’era il Natale quando eri un bambino?

EU: Povestește și tu ceva Tată! Cum era de Crăciun când erai copil?

PAPA: I miei genitori mi mandavano a riportare la legna dal bosco perché dovevamo fare il fuoco per il forno, ma io correvo con la slitta in collina. Tornavo a casa con i piedi bagnati e mia madre mi nascondeva le scarpe. Mi diceva di stare calmo e di essere paziente finche si asciugassero perche la sera dovevo andare in giro per il paese con il canto natalizio. Ricordo con affetto di quando stavo seduto sulla veranda accanto alla stufa e sentivo arrivare dalla collina il canto natalizio “Alzatevi, alzatevi grandi governatori!” Non vedevo l’ora che arrivasse il Natale!

TATA: Mă trimiteau părinții după lemne în pădure că trebuia să facem focul la cuptor dar eu mai fugeam la săniuș. Veneam acasă tot ud la picioare și mama îmi ascundea papucii. Îmi spunea să stau cuminte și să am răbdare să se usuce că seara urma să merg prin sat cu colinda. Îmi aduc aminte cum stăteam pe prispă și auzeam din deal colinda “Sculați, Sculați boieri mari!”. Așteptăm cu drag să vină sărbătorile!

La nostalgia dei tempi passati è rimasta nell’anima, era molto bello!

A rămas în suflet nostalgia vremurilor trecute, era foarte frumos!

È indescrivibile con quanto piacere ascolto le loro storie: quanti eventi divertenti ma anche quanta forza avevano per sopportare le condizioni difficili di quei tempi.

Este de nedescris cu câtă plăcere ascult poveștile lor, câte întâmplări hazlii dar și cu câtă putere îndurau condițiile grele de atunci.

I vostri nonni e genitori che storie hanno da dirvi?

Bunicii și părintii voștri ce povesti au?

La Famiglia

Published by:

famiglia

Familia 

Il padre / Il papà Tata
La madre / La mamma Mama
I genitoriPărinții
I parentiNeamurile/rudele
Il figlioFiul
La figliaFiica
I figli / I bambiniCopiii
Il fratelloFratele
La sorellaSora
Il nonnoBunicul
La nonnaBunica
I nonniBunicii
Lo zioUnchiul
La ziaMătușa
 Il nipoteNepotul
La nipote – Nepoata
Il cuginoVerișorul
La cuginaVerișoara
Il suoceroSocrul
La suoceraSoacra
La cognataCumnata
Il cognatoCumnatul
Il generoGinerele
La nuoraNora
Il maritoSoțul 
La moglie Soția
La Famiglia
SeveroSever
Simpatico Simpatic
TranquilloLiniștit
SaggioÎnțelept
DocileDocil
ServizievoleServiabil
SempliceSimplu
SensibileSensibil

– Chi?Cine?

– Come?Cum?

– OSau

– EȘi

Questione: – Chi è il padre?

Întrebare: – Cine este tatăl?

Risposta: – Il padre è il marito della madre.

Răspuns : – Tatăl este soțul mamei

Questione: – Chi è la zia?

Întrebare: – Cine este mătușa?

Risposta: – La zia è la sorella del padre o della madre.

Răspuns: – Mătușa este sora tatălui sau a mamei.

Questione: – Chi è lo zio?

Întrebare: – Cine este unchiul?

Risposta: – Lo zio è il fratello del padre o della madre.

Răspuns : – Unchiul este fratele tatălui sau a mamei.

Questione: – Chi sono i cugini?

Întrebare: – Cine sunt verișorii?

Risposta: – I cugini sono i figli dello zio e della zia.

Răspuns: – Verișorii sunt copiii unchiului și ai mătușii.

Questione: – Chi è la nuora?

Întrebare: – Cine este nora?

Risposta: – La nuora è la moglie del figlio.

Răspuns : – Nora este soția fiului.

Questione: – Chi è Maria?

Întrebare: – Cine este Maria?

Risposta: – Maria è la sorella della mamma e la zia di Marc.

Răspuns: – Maria este sora mamei și mătușa lui Marc.

Questione: – Com’è la famiglia di Marc?

Întrebare: – Cum este familia lui Marc?

Risposta: – Il padre di Marc è severo, la mamma è simpatica, il fratello e la sorella sono tranquilli, saggi e docili. Marc è servizievole, semplice e sensibile.

Răspuns: – Tatăl lui Marc este sever, mama lui este simpatica, fratele și sora lui sunt liniștiți, înțelepți și docili. Marc este serviabil, simplu și sensibil.

Questione: – Chi è severo?

Întrebare: – Cine este sever?

Risposta: – Il padre di Marc è severo.

Răspuns: – Tatăl lui Marc este sever.

Questione: – Chi è simpatico?

Întrebare: – Cine este simpatic?

Risposta: – La mamma di Marc è simpatica.

Răspuns: – Mama lui Marc este simpatica.

Questione: – Chi è tranquillo, saggio e docile?

Întrebare: – Cine este liniștit, înțelept și docil?

Risposta: – Il fratello e la sorella di Marc sono tranquilli, saggi e docili.

Răspuns: – Fratele și sora lui Marc sunt liniștiți, înțelepți și docili.

Questione: – Chi è servizievole, semplice e sensibile?

Întrebare: – Cine este serviabil, simplu și sensibil?

Risposta: – Marc è servizievole, semplice e sensibile.

Răspuns: – Marc este serviabil, simplu și sensibil.

Definizione e tipi di numerali cardinali e ordinali in rumeno

Published by:

Numerale:

Parte flessibile del discorso che esprime, sotto molti aspetti, un numero, una determinazione numerica oppure l’ordine degli oggetti.

Parte de vorbire flexibilă care exprimă, sub diferite aspecte, un număr, o determinare numerică a obiectelor sau ordinea obiectelor prin numărare.

Ci sono due tipi di numerali: cardinali e ordinali.

Există două feluri de numerale: cardinale și ordinale.

Il numero cardinale può esprimere una serie di numeri e viene utilizzato, ad esempio, per esprimere il prezzo, il peso, la misura, la distanza, il tempo e i giorni della settimana.

Numeralul cardinal poate exprima o serie de numere și se folosesc, de exemplu, pentru a exprima prețul, greutatea, măsura, distanța, ora și zilele săptămânii.

Le costa 3 (tre) euro.

Exemplu: Vă costă 3 (trei) euro.

Pesa 52 (cinquantadue) chilogrammi.

Cântărește 52 (cincizeci și doi) de kilograme.

La mia città è a 60 (sessanta) km da te.

Orașul meu se află la o distanță de 60 (șaizeci) de kilometri de al tău .

Misura 6 (sei) metri e 15 (quindici) centimetri.

Măsoară 6 (șase) metri și 15 (cincisprezece) centimetri.

Sono le 10 (dieci) di sera.

Este ora 10 (zece) noaptea.

Oggi è il 19 (dicianove) di settembre.

Astăzi este 19 (nouăsprezece) septembrie.

Tipi di numerali cardinali:

Tipuri de numerale cardinale:

Propriu-zise:
1 uno = unu
2 due = doi
3 tre = trei
4 quattro = patru
5 cinque = cinci
6 sei = şase
7 sette = şapte
8 otto = opt
9 nove = nouă
10 dieci = zece
11 undici = unsprezece
12 dodici = doisprezece
13 tredici = treisprezece
14 quattordici = paisprezece
15 quindici = cincisprezece
16 sedici = şaisprezece
17 diciassette = şaptesprezece
18 diciotto = optsprezece
19 diciannove = nouăsprezece
20 venti = douăzeci
21 ventuno = douăzeci şi unu
30 trenta = treizeci
40 quaranta = patruzeci
50 cinquanta = cincizeci
60 sessanta = şaizeci
70 settanta = şaptezeci
80 ottanta = optzeci
90 novanta = nouăzeci
100 cento = o sută
200 duecento = două sute
1000 mille = o mie

Il numerale ordinale:

Numeralul Ordinal

Viene utilizzato per identificare i piani di un edificio o il numero di ordine che puoi avere in un gruppo:

Se folosește pentru a identifica etajele unei clădiri sau numărul de ordine care îl poți avea într-un grup:

Es: L’ascensore si fermò al secondo piano.

Ex: Liftul s-a oprit la etajul al doilea.

Es: Silvia è stata la prima della classe.

Ex: Silvia era prima din clasa.

Sono usati poco dopo il decimo. Puo essere sostituito dai cardinali.

Se folosesc puțin după al 10-lea zecelea. Se poate înlocui cu cardinalele.

Es: Abito nell’appartamento n. 15 (quindici) = cardinale

Ex: Locuiesc în apartamentul nr 15 (cincisprezece) = cardinal

Es: Vivo al 15 ° (quindicesimo) piano = ordinale

Ex: Locuiesc la al 15-lea (cincisprezecelea) etaj = ordinal

Concorda in genere e numero con il nome che lo accompagna.

Se acordă în gen și număr cu substantivul pe care îl însoțește.

Es: Vivo nel primo appartamento.

Ex: Locuiesc în primul apartament.

Es: La biblioteca è al primo piano.

Ex: Biblioteca se află la primul etaj.

Es: Domani saranno `pubblicati i primi giornali dopo le elezioni.

Ex: Mâine se publică primele ziare după alegeri.

Es: Le atlete rumene sono ora al quinto posto.

Ex: Atletele românce acum sunt pe al cincilea loc.

Tipi di numerali ordinali:

Tipuri de numerale ordinale

Il/La primo/a = Intaiul/a , Primul/a

Il secondo = Al 2 lea(doilea)

Il decimo = Al 10 lea (zecelea)

Il ventesimo = Al 20 lea (douazecelea)

Il ventunesimo = Al 21 lea (douazeci si unulea)

Il trentesimo = Al 30 lea (treizecelea)

Il centesimo = Al 100 lea (o sutălea)

Il centunesimo = Al 101 lea (o sutăunulea)

Il centoduesimo = Al 102 lea (o sutădoilea)

Il millesimo = Al 1000 lea (o mielea)

Altre costruzioni:

Alte constructii:

Collettive: entrambi, entrambe

Colective: amândoi, amandouă

Moltiplicative: mille volte

Multiplicative: înmiit

Distributive: uno alla volta, una alla volta

Distributive: câte unul, câte una

Avverbiale: una volta, cinque volte

Adverbiale: o dată, de cinci ori

Frazionamento: meta, quarto

Fracţionare: jumătate, sfert

Se avete idee su questo argomento, vi consigliamo di condividerle con noi tramite i commenti.

Dacă aveți idei legate de subiect, vă sugeram să le împărtășiți cu noi prin comentarii.

Numerale